Teodor Tender îi răspunde lui Valeriu Nicolae: „Transparența trebuie să se aplice tuturor. Cine verifică finanțările celor care îi anchetează public pe ceilalți?”
Screenshot
Teodor Tender îi răspunde lui Valeriu Nicolae: „Transparența trebuie să se aplice tuturor. Cine verifică finanțările celor care îi anchetează public pe ceilalți?”
Teodor Tender reacționează la acuzațiile lansate de Valeriu Nicolae și aduce în discuție legăturile profesionale și financiare ale activistului cu Open Society, organizațiile fondate de George Soros. Disputa deschide o dezbatere mai amplă despre transparență, influență politică, finanțarea ONG-urilor și limitele activismului.
Teodor Tender: „Atacurile la adresa familiei mele nu pot înlocui argumentele”
Omul de afaceri Teodor Tender rupe tăcerea după controversele provocate de declarațiile și acuzațiile publice ale activistului Valeriu Nicolae. Tender susține că discuția a depășit limitele unei confruntări legitime de idei și a ajuns în zona atacurilor personale și a insinuărilor privind familia sa.
„Am urmărit acuzațiile, modul în care au fost preluate în presă și reacțiile care au urmat. Nu mă deranjează întrebările și nu mă feresc de transparență. Dar există o diferență fundamentală între a verifica fapte și a încerca să compromiți public un om prin insinuări despre familia lui”, afirmă Teodor Tender.
În opinia sa, disputa ridică o problemă mai importantă decât conflictul dintre două persoane publice: cine verifică activitatea, finanțările și relațiile instituționale ale celor care își asumă rolul de investigatori ai vieții publice?
Legăturile lui Valeriu Nicolae cu Open Society și fundațiile Soros
Unul dintre punctele centrale ale reacției lui Teodor Tender privește trecutul profesional al lui Valeriu Nicolae și finanțările organizațiilor cu care acesta a fost asociat.
Tender invocă mai multe documente și informații publice care, potrivit afirmațiilor sale, arată existența unor relații profesionale și instituționale între Nicolae și rețeaua Open Society, fondată de miliardarul american George Soros.
Printre exemplele prezentate se numără activitatea lui Valeriu Nicolae în cadrul Open Society Institute, unde ar fi ocupat funcții de consultant și advocacy, precum și sprijinul financiar acordat Centrului de Politici pentru Romi și Minorități.
Teodor Tender face referire la o prezentare Open Society din 2009, la un articol publicat de Adevărul în 2010, la un proiect din perioada 2014–2015 și la o declarație fiscală americană din 2019 în care ar figura un grant pentru Policy Center for Roma and Minorities.
Aceste referințe trebuie verificate în documentele originale pentru stabilirea exactă a funcțiilor, sumelor și beneficiarilor.
„Nu contest dreptul nimănui de a lucra pentru o fundație internațională sau de a obține finanțări pentru proiecte civice. Contest ideea că unii pot pune întrebări tuturor, dar propriile lor relații financiare și instituționale nu ar trebui discutate”, explică Tender.
Este important de precizat că existența unor relații profesionale sau a unor granturi nu dovedește, în sine, existența unei coordonări politice ori a unor activități ilegale.
George Soros, Donald Trump și Elon Musk: conflictul politic din Statele Unite
În argumentația sa, Teodor Tender plasează disputa cu Valeriu Nicolae într-un context internațional mai larg, marcat de confruntările dintre conservatorii americani și organizațiile asociate rețelei Open Society.
George Soros a devenit de-a lungul timpului una dintre figurile controversate ale politicii americane, prin finanțarea unor inițiative civice, organizații pentru drepturile omului și proiecte de reformă instituțională.
Donald Trump și Elon Musk au criticat public influența politică a lui Soros și au formulat acuzații privind finanțarea unor organizații implicate în proteste.
Un episod invocat de Tender este demersul din 6 noiembrie 2025, când congresmenii republicani Jim Jordan și Chip Roy ar fi solicitat documente Open Society Foundations referitoare la finanțarea unor organizații asociate, în acuzațiile formulate de aceștia, cu extremismul politic și mișcarea Antifa.
În centrul solicitării s-ar fi aflat inclusiv afirmații privind finanțări de peste 80 de milioane de dolari, atribuite unui raport al Capital Research Center.
O solicitare de documente din partea unor congresmeni nu reprezintă însă o constatare judiciară și nu demonstrează automat acuzațiile formulate.
Pentru Teodor Tender, relevanța acestei controverse este legată de necesitatea transparenței în finanțarea organizațiilor care încearcă să influențeze politicile publice.
Antifa și incidentele de vandalism politic din România
Tender aduce în discuție și două incidente raportate în România în anul 2025, în care ar fi fost utilizate mesaje și simboluri asociate mișcării Antifa.
Primul caz privește vandalizarea sediului central AUR din București, la 30 octombrie 2025, unde, potrivit relatării sale, ar fi fost inscripționate mesaje precum „ANTIFA” și „MAKE FASCISTS AFRAID AGAIN”.
Al doilea episod ar fi avut loc la Timișoara, în mai 2025, unde au fost semnalate inscripții cu mesaje violente, inclusiv „MOARTE NAZIȘTILOR, ANTIFA”. Potrivit informațiilor invocate de Tender, în acest caz ar fi fost deschis un dosar penal.
Aceste incidente, dacă sunt confirmate de documentele autorităților, ridică întrebări privind identificarea autorilor și prevenirea violenței politice.
Totuși, utilizarea unor simboluri Antifa nu demonstrează, în lipsa altor probe, existența unei structuri organizate, a unei finanțări externe sau a unei legături cu Valeriu Nicolae.
„Extremismul politic nu trebuie tolerat, indiferent de ideologia sub care se manifestă. Când apar amenințări, vandalism și mesaje care incită la violență, instituțiile statului trebuie să acționeze”, susține Teodor Tender.
Finanțarea ONG-urilor și influența asupra instituțiilor statului
Dincolo de schimbul de acuzații, Tender consideră că România are nevoie de o dezbatere serioasă despre finanțarea organizațiilor neguvernamentale, activitatea de advocacy și influența exercitată asupra deciziilor publice.
În acest context, el readuce în discuție și expresia „statul paralel”, utilizată frecvent în dezbaterile politice românești pentru a descrie presupuse rețele informale de influență.
Tender consideră că întrebările privind finanțatorii, accesul la decidenți și responsabilitatea publică trebuie adresate tuturor actorilor implicați în viața politică.
„Cine finanțează influența? Cine are acces la instituții? Cine răspunde pentru acuzațiile lansate în spațiul public? Aceste întrebări trebuie puse tuturor, nu doar celor considerați adversari politici”, afirmă acesta.
Teodor Tender despre împrumutul electoral acordat lui George Simion
Un alt punct important al disputei privește relațiile politice și economice ale lui Teodor Tender, inclusiv împrumutul electoral pe care acesta afirmă că l-a acordat lui George Simion.
Tender susține că împrumutul a fost declarat și că participarea sa la întâlniri economice și diplomatice internaționale nu ar trebui transformată automat într-un motiv de suspiciune.
„Eu îmi asum public relațiile și deciziile. Dacă există întrebări, răspund la ele. Dar aceeași regulă trebuie să se aplice și celor care mă critică”, declară omul de afaceri.
El insistă că verificarea activității unei persoane publice trebuie să pornească de la documente și fapte, nu de la interpretări care ar putea afecta reputația familiei sale.
„Transparența nu este o armă folosită doar împotriva adversarilor”
Mesajul final al lui Teodor Tender este adresat direct lui Valeriu Nicolae.
Omul de afaceri susține că nu intenționează să evite întrebările despre activitatea sa, dar cere ca aceleași standarde de transparență să fie aplicate și celor care desfășoară investigații publice.
„Nu mă intimidează etichetele și nu mă sperie articolele. Îmi asum ceea ce fac și sunt pregătit să răspund pentru deciziile mele. Dar nu voi accepta ca atacurile personale și insinuările despre familie să țină locul unei dezbateri bazate pe fapte.”
Pentru Tender, miza nu este doar reputația personală, ci și modul în care sunt construite și purtate confruntările publice din România.
„Transparența nu este o armă pe care o folosești numai împotriva adversarilor. Este o regulă care trebuie să se aplice tuturor”, conchide Teodor Tender.
Notă editorială: Articolul prezintă poziția și afirmațiile atribuite lui Teodor Tender, nu concluziile unei investigații independente. Referințele documentare, incidentele și acuzațiile menționate necesită verificare înainte de publicare. Pentru echilibru editorial, este recomandată solicitarea unui punct de vedere din partea lui Valeriu Nicolae și Open Society Foundations.
