Radu Oprea o acuză pe Oana Gheorghiu că România ar fi pierdut 10 milioane de euro pentru cărțile de identitate

Fostul ministru al Economiei, Ștefan Radu Oprea, lansează o nouă acuzație la adresa Oanei Gheorghiu, susținând că România ar fi pierdut 10 milioane de euro din fondurile europene destinate proiectului privind cartea de identitate electronică.

Afirmațiile au fost făcute de Radu Oprea într-o postare publicată pe Facebook. Fostul ministru susține că reducerea finanțării este legată de modificarea unui jalon din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Radu Oprea invocă Jalonul 173 din PNRR

Potrivit lui Ștefan Radu Oprea, este vorba despre Jalonul 173 din cadrul Investiției 8 – „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală”.

Fostul ministru afirmă că jalonul prevedea inițial tipărirea a 5 milioane de cărți de identitate. Ulterior, ținta ar fi fost redusă de două ori: mai întâi la 3,5 milioane de documente și apoi la 2,1 milioane.

Oprea susține că a doua modificare a fost însoțită și de o reducere a finanțării, de la 49 de milioane de euro la 29,4 milioane de euro.

„Problema este că vor trebui tipărite cărțile de identitate, dar acest lucru va fi făcut cu bani din bugetul de stat. Deci am pierdut 10 milioane de euro”, afirmă fostul ministru.

Acuzația reprezintă poziția lui Radu Oprea și nu echivalează, în lipsa unei confirmări independente, cu o concluzie oficială privind existența unei pierderi de 10 milioane de euro.

Critici la adresa conducerii Autorității pentru Digitalizarea României

În aceeași postare, Radu Oprea leagă situația de deciziile privind conducerea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

Fostul ministru îl menționează pe Aurel Cătălin Giulescu, despre care afirmă că a fost numit la conducerea ADR în contextul în care era și consilier onorific la cabinetul vicepremierului și fost director general în cadrul Direcției pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne.

Oprea susține că România nu a reușit să atingă obiectivul inițial privind emiterea a 5 milioane de cărți electronice de identitate.

Potrivit acestuia, în noiembrie 2024, Aurel Cătălin Giulescu declara că România ar trebui să ajungă la 5 milioane de cărți electronice de identitate până în iulie 2026. Radu Oprea afirmă că, ulterior, au fost emise 2,36 milioane de documente.

„Nici jumătate”, a comentat fostul ministru.

Disputa privind fondurile europene și reforma companiilor de stat

Noua acuzație vine după ce Radu Oprea a criticat-o și anterior pe Oana Gheorghiu în legătură cu reforma companiilor de stat și fondurile europene din PNRR.

Într-o declarație anterioară, fostul ministru a susținut că România ar fi pierdut 200 de milioane de euro în legătură cu cererea de plată numărul 3 din PNRR. Oprea a pus această situație pe seama reformei companiilor de stat și a activității unui comitet interministerial coordonat de Oana Gheorghiu.

Și în acest caz, afirmația face parte din disputa politică privind implementarea reformelor și jaloanelor asumate de România prin PNRR.

Ce înseamnă reducerea țintei pentru cărțile de identitate

Proiectul privind cartea de identitate electronică este una dintre componentele de digitalizare finanțate prin PNRR. Modificarea țintelor și a sumelor alocate poate avea efecte asupra modului în care sunt finanțate etapele ulterioare ale proiectului.

În cazul invocat de Radu Oprea, diferența dintre suma inițială și cea revizuită este de 19,6 milioane de euro, de la 49 de milioane la 29,4 milioane de euro. Fostul ministru consideră însă că impactul financiar pentru bugetul României trebuie analizat și prin prisma costurilor care ar urma să fie suportate din fonduri naționale pentru tipărirea documentelor.

De aici rezultă cifra de 10 milioane de euro invocată în acuzația sa.

Pentru o evaluare completă este necesară însă verificarea documentelor oficiale privind revizuirea jalonului, valoarea efectivă a finanțării și obligațiile rămase în sarcina bugetului de stat.

Radu Oprea își încheie mesajul susținând că suma de 10 milioane de euro pentru cartea de identitate s-ar adăuga celor 200 de milioane de euro pe care afirmă că România le-ar fi pierdut în legătură cu reforma companiilor de stat.

Astfel, disputa privind fondurile europene, PNRR și responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor continuă să fie una dintre temele politice importante ale perioadei.