Sindicatele din Educație pun presiune pe Parlament. Corneliu Podoleanu: „Nu putem fi de acord cu această formă a Legii!”

Tensiunile din Educație cresc pe fondul controverselor legate de noua Lege a salarizării. Sindicatele din învățământ cer partidelor parlamentare să nu accepte o lege despre care susțin că ar adânci inechitățile din sistem, iar Corneliu Podoleanu, lider sindical din Timișoara, avertizează că actuala formă a proiectului este de neacceptat.

Noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice reaprinde nemulțumirile în Educație. După ani în care profesorii și ceilalți angajați din sistem au cerut salarii care să reflecte pregătirea, experiența și responsabilitatea lor, propunerile aflate acum în discuție sunt contestate dur de organizațiile sindicale.

Mesajul transmis clasei politice este unul fără prea mult loc pentru interpretări: parlamentarii trebuie să țină cont de problemele semnalate de oamenii din sistem înainte de a da votul unei legi cu efecte asupra unui număr uriaș de angajați și asupra familiilor acestora.

Corneliu Podoleanu: actuala formă a Legii salarizării va crea și mai multe inechități

La Timișoara, Corneliu Podoleanu, președintele Sindicatului Liber din Universitatea Politehnica Timișoara (SLUPT), vicepreședinte al Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” și lider al Cartel ALFA Timiș, se poziționează categoric împotriva actualei variante.

„Considerăm că adoptarea și promulgarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sub forma actuală, va introduce în sistemul public și mai multe inechități, însumate la cele existente deja. NU putem fi de acord cu această formă a Legii!”, transmite Corneliu Podoleanu.

Liderul sindical solicită, în același timp, un dialog social real și dezbateri publice transparente înainte ca proiectul să fie transformat în lege.

În opinia sa, un termen rezonabil pentru finalizarea dezbaterilor ar fi sfârșitul lunii decembrie 2026, tocmai pentru că efectele noii grile de salarizare nu se limitează la câteva categorii profesionale.

Podoleanu vorbește despre aproximativ 1,25 milioane de salariați afectați direct și estimează că, împreună cu familiile acestora, impactul social al legii ajunge la aproximativ patru milioane de persoane.

„Noi, cei din Educație, nu suntem mulțumiți”

Nemulțumirea sindicatelor are și o explicație care vine din trecutul recent. Protestele și greva generală din Educație din 2023 au avut printre principalele revendicări tocmai salarizarea și repoziționarea personalului didactic în grila angajaților din sectorul public.

Pentru sindicaliști, promisiunile făcute atunci trebuie comparate acum cu ceea ce apare efectiv în noul proiect.

„Rog celelalte familii ocupaționale să nu ne judece. Poate ei sunt mulțumiți, dar noi, cei din educație, nu suntem mulțumiți. Una au spus în 2023-2024, alta au făcut prin această propunere de lege!”, afirmă Corneliu Podoleanu.

Este, de altfel, una dintre marile temeri exprimate în aceste zile de reprezentanții angajaților: ca o lege prezentată drept soluție pentru eliminarea inechităților salariale să ajungă să genereze altele.

Sindicatele cer dezbateri reale înaintea votului

Cele trei mari federații sindicale din Educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – reprezintă împreună peste 300.000 de angajați din învățământ.

Organizațiile au criticat în ultimele săptămâni atât propunerile de salarizare, cât și modul în care se desfășoară dialogul cu autoritățile.

Miza depășește însă venitul lunar al unui profesor. În noua grilă trebuie stabilit locul profesiei didactice în raport cu celelalte categorii de angajați ai statului, diferențele determinate de vechime și pregătire, precum și modul în care sunt remunerate responsabilitatea și performanța.

Sindicatele cer ca toate aceste aspecte să fie discutate înainte de adoptarea legii, nu după ce efectele acesteia încep să fie resimțite în sistem.

Podoleanu, avertisment pentru întreaga clasă politică

Dincolo de disputa punctuală privind salariile, Corneliu Podoleanu consideră că discuția este una despre prioritățile pe termen lung ale României.

Mesajul său către politicieni este categoric:

„Atragem atenția întregii clase politice că, fără educație, sănătate și apărare, viitorul acestei națiuni române nu se mai zărește în viitor.”

Pentru sindicate, următoarea mișcare aparține acum decidenților politici. Parlamentarii vor trebui să decidă dacă observațiile venite din Educație vor conduce la modificarea proiectului sau dacă legea va merge înainte într-o formă contestată de reprezentanții salariaților.

Cert este că disputa privind Legea salarizării 2026 este departe de final, iar Educația se pregătește din nou să devină unul dintre principalele puncte de presiune în relația dintre sindicate și autorități.