Front comun în Educație. Sindicatele resping actuala formă a Legii salarizării: „Va introduce și mai multe inechități”

Sindicatele din învățământul preuniversitar și universitar își unesc vocile împotriva actualei forme a Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Reprezentanții angajaților din Educație susțin că propunerile aflate în discuție nu rezolvă problemele existente și riscă să creeze noi dezechilibre între diferitele categorii de salariați.

Nemulțumirile vizează în special modul în care personalul din Educație este poziționat în viitoarea grilă de salarizare. Sindicaliștii cer ca experiența, nivelul de pregătire, responsabilitatea și importanța socială a profesiei să fie reflectate în veniturile angajaților.

În acest context, reprezentanții sindicatelor solicită continuarea dialogului și organizarea unor dezbateri publice reale înainte ca legea să ajungă la forma finală.

Sindicatele din preuniversitar și universitar, poziție comună

Federațiile sindicale din Educație consideră că actuala variantă a Legii salarizării nu răspunde așteptărilor angajaților și nici angajamentelor asumate în ultimii ani față de personalul din învățământ.

Subiectul salarizării rămâne unul sensibil după protestele și greva generală din Educație din 2023, când una dintre principalele revendicări ale profesorilor a fost tocmai repoziționarea profesiei didactice în grila de salarizare din sectorul public.

Sindicaliștii susțin că noua lege ar trebui să reducă inechitățile existente, nu să le perpetueze sau să creeze altele.

Poziția este susținută atât de reprezentanții personalului din învățământul preuniversitar, cât și de cei din mediul universitar.

Corneliu Podoleanu: „Nu putem fi de acord cu această formă a Legii!”

Corneliu Podoleanu, președintele SLUPT, vicepreședinte Alma Mater și președinte UST a CNS Cartel ALFA Timiș, critică actuala formă a proiectului și susține că adoptarea sa în aceste condiții ar putea accentua inechitățile deja existente în sistemul public.

Acesta cere autorităților să organizeze dezbateri publice reale și transparente și consideră că, ținând cont de numărul mare de persoane afectate de viitoarea lege, procesul nu ar trebui grăbit.

„Considerăm că adoptarea și promulgarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sub forma actuală, va introduce în sistemul public și mai multe inechități, însumate la cele existente deja. NU putem fi de acord cu această formă a Legii!

Solicităm instalarea unui guvern legitim, care să fie un partener de dialog social credibil, atât în relația cu sindicatele, cât și cu ceilalți parteneri din mediul economic, asumat prin vot de Parlament!

Totodată, solicităm dezbateri publice reale, transparente, nu mimări și dezinformări/manipulări în masă. Un termen corect pentru finalizarea acestor dezbateri pe această lege ar fi sfârșitul lunii decembrie 2026, având în vedere importanța și impactul asupra a cca. 1.250.000 de salariați (aprox. 4.000.000 cu familiile lor), care și ei plătesc taxe și impozite la stat și fac ca acest stat să funcționeze.

Rog celelalte familii ocupaționale să nu ne judece. Poate ei sunt mulțumiți, dar noi, cei din educație, nu suntem mulțumiți. Una au spus în 2023-2024, alta au făcut prin această propunere de lege!

Atragem atenția întregii clase politice că, fără educație, sănătate și apărare, viitorul acestei națiuni române nu se mai zărește în viitor”, a declarat Corneliu Podoleanu.

Sindicaliștii cer dezbateri până la finalul anului

Una dintre solicitările formulate de Corneliu Podoleanu este ca discuțiile asupra Legii salarizării să continue până la sfârșitul lunii decembrie 2026.

Argumentul sindicaliștilor este că un act normativ cu un impact atât de mare asupra angajaților din sectorul public trebuie analizat în detaliu, iar organizațiile reprezentative trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere înainte de adoptarea formei finale.

Potrivit cifrelor invocate de Podoleanu, aproximativ 1,25 milioane de salariați ar fi afectați direct de noua legislație. Dacă sunt luate în calcul și familiile acestora, impactul social ar ajunge, în estimarea sa, la aproximativ patru milioane de persoane.

Sindicaliștii cer ca dialogul social să nu fie unul formal și ca eventualele observații și propuneri venite din partea angajaților să fie analizate efectiv.

Educația, din nou în centrul discuțiilor despre salariile bugetarilor

Noua Lege a salarizării este importantă pentru întregul sector public, însă în Educație discuțiile au o încărcătură suplimentară.

Profesorii și celelalte categorii de personal din sistem au cerut în ultimii ani o grilă care să țină cont de pregătirea profesională, vechime și responsabilitate. În același timp, sindicatele au insistat ca salariile din învățământ să fie suficient de atractive pentru a păstra personalul cu experiență și pentru a încuraja tinerii să aleagă o carieră în Educație.

Declarația lui Corneliu Podoleanu arată că, cel puțin în actuala etapă, distanța dintre așteptările reprezentanților angajaților și forma propusă pentru noua legislație rămâne importantă.

Ce urmează cu Legea salarizării

Discuțiile asupra viitoarei Legi a salarizării sunt departe de a fi încheiate. Sindicatele din Educație transmit că nu susțin actuala variantă și cer modificări înainte de adoptarea acesteia.

Pentru angajații din învățământ, miza nu se reduce doar la nivelul salariului lunar. În discuție sunt poziționarea diferitelor funcții în grilă, raportul dintre experiență și remunerație, diferențele dintre categoriile profesionale și modul în care statul va recompensa responsabilitatea personalului didactic și nedidactic.

Rămâne de văzut în ce măsură observațiile sindicatelor vor fi preluate în următoarele variante ale proiectului și dacă negocierile vor conduce la o formulă acceptată de ambele părți.

Cert este că organizațiile sindicale din învățământul preuniversitar și universitar transmit, în acest moment, același mesaj: actuala formă a Legii salarizării nu este considerată acceptabilă, iar înaintea adoptării sunt cerute negocieri și dezbateri publice reale.