Ilie Bolojan, despre decizia CCR în cazul Legii ANI: „Principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică”

Premierul Ilie Bolojan a reacționat la decizia Curții Constituționale privind modificările aduse Legii ANI, afirmând că hotărârea CCR, deși obligatorie, deschide o discuție mai largă despre respectarea unor principii precum neretroactivitatea legii și tratamentul egal în fața regulilor. Șeful Guvernului a făcut referire și la situația lui Dominic Fritz, subliniind că poziția sa nu are legătură cu funcția politică a acestuia, ci cu modul în care legislația trebuie aplicată.

Ilie Bolojan a transmis că decizia Curții Constituționale a României trebuie respectată, însă caracterul obligatoriu al acesteia nu exclude o dezbatere asupra efectelor pe care le produce.

„Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan invocă principiul neretroactivității legii

Unul dintre punctele centrale ale poziției exprimate de premier vizează principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.

Bolojan susține că modificarea regulilor după producerea unor fapte sau după încheierea unei situații juridice ridică semne de întrebare din perspectiva retroactivității.

„Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?”, a afirmat premierul.

Declarația vine în contextul discuțiilor privind modificările aduse legislației referitoare la Agenția Națională de Integritate și efectele acestora.

De ce îl menționează premierul pe Dominic Fritz

În mesajul său, Ilie Bolojan a făcut referire directă la Dominic Fritz. Premierul a precizat însă că poziția sa nu este determinată de faptul că Fritz este primar sau președinte al USR.

Potrivit lui Bolojan, problema trebuie analizată din perspectiva unor reguli care să fie aplicabile tuturor persoanelor aflate în situații similare, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.

„Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm”, a declarat premierul.

Bolojan a criticat și situațiile în care legislația ar putea fi modificată cu scopul de a afecta o anumită persoană sau un adversar politic.

„Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine”, a susținut acesta.

Bolojan: „Azi este el. Mâine poate fi altcineva”

Premierul a insistat asupra ideii că regulile adoptate într-un anumit caz pot produce efecte și în alte situații, motiv pentru care principiile juridice ar trebui să prevaleze asupra intereselor politice de moment.

„Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică”, a transmis Ilie Bolojan.

În același context, șeful Guvernului a avertizat asupra riscului ca disputele politice transpuse în legislație să genereze ulterior probleme pentru România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO”, a afirmat premierul.

Declarațiile de avere și de interese, în atenția premierului

Un alt subiect abordat de Ilie Bolojan este publicarea declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor.

Premierul spune că așteaptă motivarea deciziei CCR pentru a vedea dacă poate fi identificată o soluție legislativă prin care aceste declarații să continue să fie făcute publice, cu respectarea cerințelor constituționale stabilite de Curte.

„Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate”, a precizat Bolojan.

Miza termenului de 31 august și jalonul PNRR

Premierul a atras atenția și asupra calendarului legislativ. Potrivit declarației sale, motivarea CCR ar trebui publicată suficient de repede pentru ca Parlamentul să poată modifica legea în conformitate cu decizia Curții.

Obiectivul indicat de Bolojan este ca actul normativ să poată intra în vigoare până la 31 august, termen relevant pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR”, a declarat premierul.

În încheierea mesajului, Ilie Bolojan a legat disputa politică de potențialele consecințe financiare și instituționale pentru România.

„Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, a avertizat premierul.

Decizia CCR privind Legea ANI, între obligația juridică și dezbaterea politică

Poziția exprimată de Ilie Bolojan pune accent pe două planuri distincte: respectarea deciziei Curții Constituționale, care este obligatorie, și posibilitatea unei dezbateri publice privind efectele acesteia și modul în care Parlamentul va adapta legislația.

În centrul discuției se află aplicarea legii pentru viitor, situația lui Dominic Fritz, publicarea declarațiilor de avere și de interese, precum și respectarea termenelor asumate de România prin PNRR.

Următorul element important va fi motivarea deciziei CCR. În funcție de argumentele Curții, Parlamentul va trebui să stabilească forma în care Legea ANI poate fi pusă în acord cu cerințele constituționale, dar și cu angajamentele asumate de România.